jugariu

Patriotismul „o ciorba reincalzita” de multi

jugariu Niciun comentariu

In ultimele doua-trei saptamani, au inflorit campaniile care vor sa arate ca noi, romanii, suntem buni, creativi, generosi, inteligenti, profesionisti, frumosi si de succes. Incepand cu campania Rom desfasurata pe bloguri, continuand cu cea de la Antena 3, intitulata Romandria, in cadrul careia oamenii sunt invitati sa spuna ce romani i-au facut sa se simta mandri, si terminand cu cea propusa de trustul Realitatea Catavencu ce lasa deoparte tonul grav si se concentreaza pe aspectul comic, media colcaie de mesaje pozitiviste, menite sa dea un lustru sclipitor-sclipitor zilei de 1 Decembrie.

Inteleg nevoia expunerii de lucruri frumoase

Dar toata miscarea asta imi pare cumva artificiala. Daca stii ca esti bun, daca ai constiinta propriei valori, nu tii s-o afirmi singuri. O fac altii in locul tau.

Nu stiu daca populatia are intr-adevar o nevoie reala sa raspunda, in acest fel, imaginilor sumbre in care este prezentata Romania in presa din occident si nu stiu nici daca asta e cea mai potrivita cale. La sfarsitul zilei, cand se trage linia, oricate vorbe frumoase am tese noi, faptele si statisticile sunt cele care vorbesc. De fapt, in ultimul timp, am ajuns un fel de subiect perpetuu de glume si gaguri in emisiuni de divertisment. Nu stiu daca suflul asta nou, de mandrie si inimi plesninde, se va intinde si dupa ziua nationala sau se va stinge, pleostindu-se ca un sufleu prost facut.

Vrand, nevrand insa, toata avalansa asta care striga din toti rarunchii œsuntem mandri sa fim romani, asta in timp ce in vreun colt de Europa, sigur cineva, chiar in acest moment, evita sa vorbeasca romaneste pe strada de teama ca va fi recunoscut si i se vor adresa priviri suspicioase, cum spuneam, toata avalansa asta m-a facut sa ma gandesc la ce inseamna patriotismul pentru mine acum, aici in zilele noastre.

Este clar ca patriotismul in zilele noastre nu mai presupune aceleasi lucruri ca la inceput de secol XX, de exemplu. Din fericire, nimeni nu ne mai cere sa luam baioneta in spinare, nici sa pansam ranile soldatilor pe campurile de batalie, nici sa ne lasam torturati in inchisori pentru ca am gandit diferit. Asa ca, odata ce este eliminat riscul pierderii propriei vieti, cum mai poate fi cuantificat, masurat, probat patriotismul nostru?

In ceea ce ma priveste, a fi patriot inseamna a fi un bun cetatean

Iar asta presupune:

1. A-ti plati impozitele. Degeaba lacrimezi cand auzi œDesteapta-te, romane daca, trei minute dupa aceea, planuiesti o mica frauda. Si nu, nu doar marii bogati, nu doar Patriciu, Becali, Vantu trebuie sa se achite de obligatii, ci noi toti. Un popor evazionist nu-si iubeste tara. Veti spune ca nu are sens sa platim impozite atata timp cat bugetul este impartit si subtilizat prin coruptia de la varf. Atata timp cat licitatiile sunt in continuare masluite, privatizarile realizate in defavoarea Romaniei si spre profitul unor asa-zis afaceristi. Aveti dreptate. Numai ca alegerea apartine constiintei noastre si hotia altuia, chiar daca mult mai insemnata cantitativ, nu o scuza pe a noastra.

2. A respecta legile statului in care traiesti.

3. A te purta civilizat, a respecta mediul, a-i respecta pe ceilalti si a intelege ca toate astea nu sunt doar clisee. Ele sunt realitati in alte locuri.

4. A-ti face bine treaba acolo unde activezi, indiferent de cat de putin important ti-ar parea domeniul.

Citeste si: Cei 37, cei 63 la suta si zona gri dintre ei. Palmute si palme – falsa ierarhie a violentei
5. Sa-ti educi copiii in spiritul respectarii legilor, sa-i inveti ce este respectul, sa nu propovaduiesti œvalorile smecheriei, sa nu mai gasesti atuuri œdescurcaretilor. Sa nu te lasi molipsit, sa nu te lasi contaminat de supraexpunerea stridentelor, prostului gust si sa nu incepi sa le iei drept normalitate.

6. Sa-ti accepti istoria cu bune si cu rele, fara sa incerci sa pacalesti balanta intr-o parte sau in alta. Sa-ti cunosti istoria si sa stii ca mistificarea este un deserviciu. Romania nu trebuie rasfatata in metafore ieftine si hiperbole ca un domn Goe. Romania trebuie privita realist, nu mistic. Exagerarile, fie ca sunt intr-un sens, fie ca sunt in cel opus, impiedica progresul. Un diagnostic corect, onest ajuta. Realitatea nu trebuie privita ca injurie.

Cam asta inseamna patriotism pentru mine. Nu inflamari, nu racnit din toti rarunchii. Asta ne solicita, asta ne pune acum la incercare. Sa respectam regulile jocului in ciuda exemplelor pe care ni le ofera liderii nostri. Rezistenta prin corectitudine. œVa tine?

La multi ani, Romania!

Ramanem fara musetel si menta?

jugariu Niciun comentariu

Saptamana aceasta a inceput cu doua stiri indelung comentate si dezbatute. Prima ar fi uciderea lui Osama bin Laden. Omorarea legendara a unui personaj devenit legendar si pretext/ motiv al unui razboi. O victorie amara si nu foarte reparatoare. A doua stire este cea privind noile reglementari impuse de Uniunea Europeana in ceea ce priveste medicina naturista. Cu riscul de rigoare, cred ca a doua ne afecteaza mai mult decat prima.

La inceput, citind titlurile stirilor, recunosc, m-a cuprins un sentiment de panica. Apoi, am cautat sa vad la ce se refera mai exact aceste reglementari. Este vorba de obtinerea unor certificari. Fara ele, nu mai este posibila comercializarea remediilor pe baza de plante. Producatorii trebuie sa dovedeasca eficienta produselor, trecand prin etape de certificare, la fel cum se intampla cu medicamentele alopate. Teoria suna bine.

Spun ca suna bine pentru ca imi amintesc inca ravagiile pe care le-a facut “ si poate continua sa le faca “ celebra pilula de slabit chinezeasca, cea verde, dovedita ca avand subitramina, fapt nespecificat pe prospect. Sub eticheta œnaturist, s-a intamplat ca, cel putin pe piata romaneasca, sa se vanda multe produse daunatoare, deloc benefice. Si atunci un pic de ordine in domeniu m-ar fi bucurat. Si pe voi la fel, sunt sigura.

Totusi. Sa dovedesti eficienta unei singure plante in tratarea unei anumite efectiuni este extrem de costisitor. Se vorbeste despre sume cuprinse 90 000 si 135 000 de euro. Si asta pentru o singura planta. Ganditi-va ca exista produse in a caror compozitie intra mai multe plante. Sume pe care marile companii farmaceutice si le permit, dar care sunt total inaccesibile pentru producatorii de la care se aprovizioneaza reteaua Plafar, de exemplu.

S-au invocat, drept suport pentru noile masuri, efectele secundare pe care anumite medicamente naturiste le-au avut asupra a catorva consumatori. De cele mai multe ori, a fost vorba insa de tratamente care nu au fost luate in urma unei prescriptii a medicului, ci dupa priceperea fiecaruia. Or, n-ar fi fost mai logic sa se impuna necesitatea unei retete in cazul acelor tratamente considerate ca avand riscul de efecte adverse severe decat ingroparea, practic, a unei intregi industrii. Sa nu mai poti cumpara ceai de sunatoare, de paducel sau spirulina fara ca producatorii sa demonstreze eficienta unor produse folosite de sute de ani.

Interesant mi s-a parut si faptul ca aceasta masura era prevazuta intr-o directiva europeana ce data inca din 2004, regasindu-se si in Codex Alimentarius (!). De ce acesti 7 ani de tacere?

S-a creat un val de panica, oamenii temandu-se ca nu vor mai avea acces nici macar la banalele ceaiuri medicinale. Pentru asta, vinovata se face si presa care a redactat total neprofesionist stirea. Exista firme care produc suplimente pe baza de plante de multi ani. Nume consacrate in domeniu. Acestea au deja certificari si pentru ele noile cerinte nu vor fi obiective de neatins.

Pe de alta parte, nu oricine are abilitatea si cunostintele necesare de a culege, ambala, prelucra si comercializa plante medicinale. Iar la noi, le vinde cam oricine. Asadar un anumit control trebuie sa existe in domeniu. Numai ca nu stiu daca s-a ales cea mai buna varianta. Scutite de testari sunt plantele care au fost testate timp de 30 de ani, dintre care 15 in interiorul Uniunii Europene.

Poate ca suna a teorie conspirationista, dar noile reglementari par sa fie rezultatul unei campanii agresive de lobby duse de marii producatori de medicamente alopate. Chiar daca in Europa, institutia lobby-ului nu este reglementata prin lege. In ultimii ani, vanzarea produselor naturiste crescuse foarte mult, in detrimentul celor œtraditionale.

In spectrul larg al practicilor naturiste, intra si medicina ayurvedica si cea chineza, ramuri care au castigat multi adepti in Europa si care se vor vedea acum vaduviti nu numai de tratamente, ci si de o componenta culturala. In acest sens, au existat voci care au sustinut ca aceasta directiva se face vinovata de discriminare la adresa cutumelor non-europene si, prin urmare, incalca drepturile omului, nemaigarantandu-se accesul la tratament, asa cum il intelege fiecare si limitand clar optiunile de vindecare. Ma intreb daca si homeopatia si produsele homeopate intra sub incidenta acestor regulamentari.