Prăjitură Tosca cu cremă de vanilie și cremă de mere

O altfel de reteta pentru minunata prajitura Tosca pe care eu o indragesc atat de mult. Tosca mi se pare o prajitura extrem de usor de preparat dar si foarte gustoasa. Pentru ca imi place atat de mult si pentru ca o fac de fiecare data cand am ocazia, am incercat si alte combinatii pentru aceasta prajitura.

Am testat si o reteta de Tosca cu crema de caramel, crema de ciocolata dar si asta pe care v-o prezint astazi, prajitura Tosca cu crema de vanilie si un strat generos si aromat de mere.  Aceasta mi se pare foarte echilibrata, aromata si cremoasa.

In cazul in care vi se pare cam mult zahar (desi eu am redus mult cantitatile), puteti sa mai scadeti din cantitatea de zahar sau sa folositi un indulcitor. Incercati si alte variante de prajitura Tosca, nu doar cea clasica pentru ca sunt foarte gustoase.

Hai sa vedem care sunt ingredientele de care avem nevoie.

Ingrediente pentru blat:

  • 1 cana de faina
  • Jumatate de cana de zahar
  • 1 cana de seminte de mac nemacinate
  • 1 plic de praf de copt
  • 5-7 linguri de lapte
  • 3 oua intregi
  • 500 gr de mere, scortisoara, un praf de sare

Ingrediente pentru crema:

  • 200 gr unt
  • 700 ml lapte
  • 3 galbenusuri
  • 1 plic de budinca de vanilie
  • 100 gr zahar pudra
  • 2 linguri de amidon de porumb

Ca ingrediente extra, aveti nevoie de 200 gr de ciocolata + 50 ml de smantana lichida.

Cum se prepara Tosca cu mere?

  1. Prepararea cremei

Ne vom apuca de prepararea cremei inca de la inceput deoarece aceasta trebuie sa se raceasca la temperatura camerei. Pentru a nu astepta foarte mult si pentru a eficientiza procesul de pregatire a prajiturii, trebuie sa facem crema inca de la inceput.

Asadar, intr-un bol se amesteca galbenusurile, praful de budinca, zaharul si amidonul de porumb + 100 ml de lapte. Restul de lapte se pune la fiert iar cand incepe sa fiarba, se adauga compozitia cu oua si se amesteca continuu pana se ingroasa crema. Se ia de pe foc, se adauga untul si se mixeaza pana este complet incorporat.  Crema se lasa la racit, acoperita cu o folie alimentara.

  1. Pregatirea blatului

Ouale se bat spuma impreuna cu zaharul dupa care se adauga laptele si ingredientele uscate, cernute. Totul se amesteca cu o spatula sau cu un tel, fara a folosi mixerul. Se omogenizeaza cu miscari usoare pentru ca spuma de oua sa nu se lase.

Inainte de a pune blatul la copt, curatam merele si le dam pe razatoare. Puteti adauga si un praf de scotisoara, daca va place.

Blatul se coace intr-o tava tapetata cu hartie de copt, la 180 grade pentru 5 -7 minute dupa care se aseaza compozitia de mere rase (merele trebuie bine stoarse ca sa nu lase suc). Blatul se testeaza cu scobitoarea inainte de a-l scoate din cuptor.

  1. Montarea prajiturii

Cand blatul si crema sunt complet racite, putem trece la montarea prajiturii.

Peste blatul cu mere se aduga toata crema de vanilie, se uniformizeaza si se completeaza cu un strat generos de glazura de ciocolata. Tosca se da la frigider pentru 8 ore sau peste noapte, dupa care se poate servi.

Pofta buna!

Moda – câteva caracteristici și informații interesante

Moda se poate defini ca un schimb social specific care se dezvoltă în multiple domenii ale vieții sociale. Moda este o industrie de lux care cuprinde elemente de vestimentație și cosmetice la care participă actori multiplii. Aceste perspective înglobează moda consumată de indivizi, grupe sau clase sociale care folosesc moda pentru a se defini ca indivizi.

Industria modei are caracter economic, dar și artistic deoarece aceasta produce simboluri și semnificații.

Moda poate fi considerată un mod de viață.

Cei inovativi din lumea modei încearcă să facă previziuni cu privire la succes și învață factorii de reducere a incertitudinii cu privire la tehnicile de marketing. Marketingul se impune așa că moda va asocia tehnicile de producție și distribuție din ce în ce mai reactive desemnate de termenul fast fashion.

Acest termen se referă la studiile și sondajele care se fac pentru a determina dacă un produs place publicului sau nu. Dacă vă plac astfel de articole scrieți în comentarii să mai scriu așa ceva. Gros biseau.

Ramanem fara musetel si menta?

Saptamana aceasta a inceput cu doua stiri indelung comentate si dezbatute. Prima ar fi uciderea lui Osama bin Laden. Omorarea legendara a unui personaj devenit legendar si pretext/ motiv al unui razboi. O victorie amara si nu foarte reparatoare. A doua stire este cea privind noile reglementari impuse de Uniunea Europeana in ceea ce priveste medicina naturista. Cu riscul de rigoare, cred ca a doua ne afecteaza mai mult decat prima.

La inceput, citind titlurile stirilor, recunosc, m-a cuprins un sentiment de panica. Apoi, am cautat sa vad la ce se refera mai exact aceste reglementari. Este vorba de obtinerea unor certificari. Fara ele, nu mai este posibila comercializarea remediilor pe baza de plante. Producatorii trebuie sa dovedeasca eficienta produselor, trecand prin etape de certificare, la fel cum se intampla cu medicamentele alopate. Teoria suna bine.

Spun ca suna bine pentru ca imi amintesc inca ravagiile pe care le-a facut “ si poate continua sa le faca “ celebra pilula de slabit chinezeasca, cea verde, dovedita ca avand subitramina, fapt nespecificat pe prospect. Sub eticheta œnaturist, s-a intamplat ca, cel putin pe piata romaneasca, sa se vanda multe produse daunatoare, deloc benefice. Si atunci un pic de ordine in domeniu m-ar fi bucurat. Si pe voi la fel, sunt sigura.

Totusi. Sa dovedesti eficienta unei singure plante in tratarea unei anumite efectiuni este extrem de costisitor. Se vorbeste despre sume cuprinse 90 000 si 135 000 de euro. Si asta pentru o singura planta. Ganditi-va ca exista produse in a caror compozitie intra mai multe plante. Sume pe care marile companii farmaceutice si le permit, dar care sunt total inaccesibile pentru producatorii de la care se aprovizioneaza reteaua Plafar, de exemplu.

S-au invocat, drept suport pentru noile masuri, efectele secundare pe care anumite medicamente naturiste le-au avut asupra a catorva consumatori. De cele mai multe ori, a fost vorba insa de tratamente care nu au fost luate in urma unei prescriptii a medicului, ci dupa priceperea fiecaruia. Or, n-ar fi fost mai logic sa se impuna necesitatea unei retete in cazul acelor tratamente considerate ca avand riscul de efecte adverse severe decat ingroparea, practic, a unei intregi industrii. Sa nu mai poti cumpara ceai de sunatoare, de paducel sau spirulina fara ca producatorii sa demonstreze eficienta unor produse folosite de sute de ani.

Interesant mi s-a parut si faptul ca aceasta masura era prevazuta intr-o directiva europeana ce data inca din 2004, regasindu-se si in Codex Alimentarius (!). De ce acesti 7 ani de tacere?

S-a creat un val de panica, oamenii temandu-se ca nu vor mai avea acces nici macar la banalele ceaiuri medicinale. Pentru asta, vinovata se face si presa care a redactat total neprofesionist stirea. Exista firme care produc suplimente pe baza de plante de multi ani. Nume consacrate in domeniu. Acestea au deja certificari si pentru ele noile cerinte nu vor fi obiective de neatins.

Pe de alta parte, nu oricine are abilitatea si cunostintele necesare de a culege, ambala, prelucra si comercializa plante medicinale. Iar la noi, le vinde cam oricine. Asadar un anumit control trebuie sa existe in domeniu. Numai ca nu stiu daca s-a ales cea mai buna varianta. Scutite de testari sunt plantele care au fost testate timp de 30 de ani, dintre care 15 in interiorul Uniunii Europene.

Poate ca suna a teorie conspirationista, dar noile reglementari par sa fie rezultatul unei campanii agresive de lobby duse de marii producatori de medicamente alopate. Chiar daca in Europa, institutia lobby-ului nu este reglementata prin lege. In ultimii ani, vanzarea produselor naturiste crescuse foarte mult, in detrimentul celor œtraditionale.

In spectrul larg al practicilor naturiste, intra si medicina ayurvedica si cea chineza, ramuri care au castigat multi adepti in Europa si care se vor vedea acum vaduviti nu numai de tratamente, ci si de o componenta culturala. In acest sens, au existat voci care au sustinut ca aceasta directiva se face vinovata de discriminare la adresa cutumelor non-europene si, prin urmare, incalca drepturile omului, nemaigarantandu-se accesul la tratament, asa cum il intelege fiecare si limitand clar optiunile de vindecare. Ma intreb daca si homeopatia si produsele homeopate intra sub incidenta acestor regulamentari.