Pietre colorate, parfumate, aromate:))

corina 0 Comments

Sinopsis: Sunt în Vama Veche, am învățat în câteva zile să fac bijuterii cu pietre semiprețioase care reprezintă prima afacere pe bune realizat vreodată pe mine. În câteva cuvinte sunt autonomă, puțin obosită, mă grăbesc să scriu ca să ies un pic să fac pe turista etc. Restul îl veți afla din notițele de dinainte de pietre și în timp ce eram la stand.

„Mă simt extaziată că știu că în mai puțin de o săptămână voi avea afacerea mea, prima. Mi-am dorit foarte mult una, dar n-am crezut că voi începe cu pietre semiprețioase. Mă simt vie. Mă simt recunoscătoare pentru șansa oferită, pentru că am volum la păr, pentru că plec din Constanța.”

Joi 6 august:„ Îmi imaginez cum o să fie, imi place cum sună totul. Cred că încep să simt ceva pentru cineva. Nu sunt sigură. Se simte fain, deci nu are cum să fie rău. Vreau la Master la Open Mind. Vreau la Barcelona.”

Sâmbătă 8 august: Și am început. Am un panou foarte gol și o navetă de bere plină cu gablonțuri. Chiar dacă am muncit toată ziua nu am suficiente și nu sunt destul de vizibile. Fucking shit! Îmi vine să ies și să-mi dau cei 40 de lei din portofel pe shoturi, dar e mai ok să fac asta mâine când mă voi concentra să umplu panoul.

N-am vândut nimic. Panică, panică, panică. Mi-e gândul la cineva cunoscut de curând. Nu știu nimic în afară de numele mic și unde lucrează. Pfff. Nu vreau să pierdem legătura, mă calmează.

Duminică 9 august: Am muncit toată ziua la panou. Am vândut ceva. Yey!!!!!!!Aici nu vinzi doar dacă stai la panou; trebuie să-l ajuți pe om să își găsească piatra potrivită, dacă nu comunici nu existi, ești nul. Am realizat că oamenii apreciază că știu multe lucruri despre pietre și zodii. Nu credeam că-mi va folosi vreodată la ceva.

E fain că am devenit autonomă sau mai frumos freelancer, așa cum a observat un client. Îmi realizez conexiuni cu ei. Pentru prima oară simt că umanitatea și sinceritatea îmi folosesc la ceva.

Îmi aduc aminte de capitolul „Omul” de la filosifie; omul este făuritor de obiecte; așa mă simt acum; am confecționat atât de multe că-mi e groază să mai privesc uneltele de lucru. Am vorbit la telefon cu bunica mea. E super fericită că în sfârșit mi-am deschis ceva al meu.

Știe cât de mult îmi doream asta. Aici e fain. Mă simt diferit în postura asta comparativ cu cea de turist. Încerc să observ comportamentele oamenilor mai degrabă decât să experimentez și să-mi cheltui toți banii cum făceam înainte.

Mi-e gândul tot acolo la tipul de la barul cu mese colorate din Constanța. Mere de sa mere. Mai jos sunt fotografii cu atelierul din cort și cu panoul cum arată acum. Enjoy!!!Aaa și cumpărați pietre. Sunt benefice. Mie mi-au adus toate aceste șanse după ce am experimentat o chestie total aiurea care m-a lăsat pustiită de-a dreptul. Life goes on! Pa!

Câteva idei din „Factorul de atracție” de Joe Vitale

corina 0 Comments

Ieri scriam un text depresiv pe acest blog. Existenţa lui m-a făcut să realizez că interiorul meu e praf și pulbere și că trebuie să fac ceva să remediez problema. Așadar, i-am dat direcții creierului meu să rezolve o situație de criză. Mi-am exprimat intenția de a soluționa ceva ce nu-mi face bine. Și ce să vezi? A apărut un semn.

Am dat de un articol despre o mantra care aduce beneficii în viața oricui o folosește după principiile programării neurolingvistice. Aceasta este „Totul în viața mea vine cu ușurință, bucurie și glorie”. Bun, mi-am zis o voi scrie undeva ca s-o repet de fiecare dată când am gânduri negative.

Cum am tendința de a citi și comentariile articolelor pe care le citesc am da de un domn care scria cât de mult l-au ajutat două cărți să conștientizeze această frază. Una dintre ele mi-a atras atenția în mare parte datorită titlului „Factorul de atracție” de Joe Vitale. Mi-am zis să caut această carte.

După ce am găsit-o, am citit-o până la capăt cu mici pauze de biscuiți. Mi-am notat câteva lucruri pe care le-am găsit interesante și practice într-o agendă.

Poate ați văzut „Secretul”, filmul care vă introduce în lumea legii atracției. Acesta prezintă pașii esențiali în a vă atinge obiectivele:

• clarificarea a ceea ce vă doriți
• eliberarea de convingerile limitative
• vizualizarea a ceea ce vă doriți, practic trăirea sentimentului de a avea acel lucru în viața dvs. Ceea ce nu menționează „Secretul” este că mai există un pas și se numește *„detașare-când vreți ceva, dar puteți trăi și fără acel lucru, vă sporiți șansele de a-l obține”. Ce să spun? Am observat acest fenomen, că primesc ce-mi doresc atunci când nu mă mai găsesc obsesiv la acel ceva. Dar ce să vezi?

„Cu toții avem nevoie să fim instruiți în privința lucrurilor evidente”(Oliver Wendell Holmes Sr).

Ieri, prima mea dorință arzătoare a fost aceea de a scrie din nou. A scrie lucruri, interesante, practice, împachetate cu simț estetic pe care oamenii să le citească. Bineînțeles că ale mele convingeri limitative m-au făcut imediat să vin cu o serie de întrebări cu tentă negativă ce genul „De ce ar citi cineva un text scris de tine?” urmată de răspunsul „De ce nu ar citi cineva ceva ce scriu eu?”.

M-am calmat oarecum. „Dar despre ce să scriu? m-am întrebat înainte să adorm. Azi, deoarece mi-am exprimat intenția de a scrie, mi-a venit ideea de a scrie despre această carte.

Ce mi s-a părut de de reținut din ea a fost că:

• 98% din ceea ce transmitem în exterior sunt reprezentate de idei preluate de subconștient. Adică minunatul nostru subconștient își face de cap cu idei negative și ne aduce în tot felul de situații pe care nu ni le-am dorit vreodată.
• Ale noastre credințe sunt cauzatoare de stres și nicidecum situațiile de viață.
• Trebuie să ținem cont de intuiție, de imbolduri
• „Atunci când ți-ai definit o intenție determini forțele vieții să ți-o materializeze”
• A face lucruri cu pasiune este cheia succesului în orice domeniu
• Orice facem, o facem pentru a fi fericiți, fie că ne dăm seama de acest lucru, fie că nu”
• Gândurile și principalele subiecte de conversație ne duc pe drumul pe care suntem
• Să nu ne concentrăm pe modul în care vin lucrurile pe care ni le dorim în viața noastră, doar să avem încredere că acestea vor „ajunge”