Cum frang eu inimi in Franta

Astazi mi s-a intamplat ceva deosebit.

M-am gândit să scriu la sfârsitul lui noiembrie pentru a pune în valoare „”tăierea moțului”” blogului meu, însă nu am gasit ceva care să mă impresioneze cu adevarat, care sa mă facă să reflectez și să-mi zic „”Despre asta trebuie să scriu”” până astăzi când..

Am ieșit de la examenul de civilizație franceză și am intrat într-unul dintre restaurantele studențești să mănânc. Ajunsesem deja la desert, o minunăție cu fructe de pădure, extrem de bună, când s-a apropiat un tip. Am crezut inițial că vrea să mă întrebe ceva.

Foarte repede mi-a servit un text, mi-a lăsat un bilet pe masă, mi-a spus că e un cadou și a dispărut în mulțime. Am apucat să-i mulțumesc și m-am pus să citesc mica confesiune scrisă pe bonul de casă de la restaurant, idee de altfel foarte originală.

Partea proastă e ca nici nu i-am reținut figura, am doar o vaga idee în ceea ce privește silueta, dar jumătate din tipii de aici se încadrează la greutatea respectivă.

Și ce sa vezi? Era un text însoțit de numărul de telefon:)) Mi-a luminat ziua, s-a întâmplat ceva altfel și asta m-a bucurat. Anul trecut am primit un număr de telefon pe biletul de 310=)).

Azi mi s-a întâmplat asta. Și e minunat să știu că nu numai eu scriu scrisori cretine.

Am măzgălit numărul de telefon în paint pentru că ar fi fost prea de tot să-l fi lăsat așa. Ok. Acum vreo 2 ani probabil aș fi sunat, întrucât gestul mi se pare foarte drăguț, însă în primul rând n-am credit și în al doilea rând mi-e teamă să nu o dau în bară din nou în domeniul ăsta, așa că aleg varianta sigură: Nu fac nimic în sensul acesta.

Acum mă simt ca în Before Sunset când tipul scrie o carte ca să o găsească pe franțuzoaica pe care a întâlnit-o în tren;)) e amuzant și e puțin ciudat pentru ca e posibil să trec de multe ori pe lângă tipul respectiv și să nu-mi dau seama pentru că nu i-am reținut figura. Oricum este o poveste ce merită împărtășită cu ceilalti. Enjoy!

Dacă te plictisește „entuziasmul” meu, ferește-te de ziua în care nu-l voi mai afișa în fața ta

Ești sau ai fost în viața mea pentru că la un moment dat am văzut o trăsătură sau mai multe care m-au convins că ești o persoană grozavă. Am crezut că-i vei putea oferi timpului petrecut cu mine un plus de valoare și autenticitate.

Da, e adevărat. Uneori vorbesc „prea mult”, „râd prea mult”, dar ce înseamnă prea mult, în orice caz?

Am preferat să-ți vorbesc ție despre proiectele mele viitoare, să-ți povestesc ce-am mai aflat din articolele pe care le citesc, ce melodie drăguță am mai auzit și ce am mai făcut pentru că te consider o persoană deosebită. Chiar crezi că o ființă mai degrabă solitară ca mine alege să facă diverse activități cu persoane care n-o inspiră? Nu prea cred.

Cea mai atractivă trăsătură de caracter a mea este entuziasmul. Cel pe care-l afișez atunci când am încredere cu adevărat într-un proiect și atunci vorbesc, râd și gesticulez mult; când fac planuri; când văd pasiune în ochii anumitor persoane în timp ce fac activități care le plac; când mă autodepășesc; când mi se acordă un proiect pe care nici nu-mi imaginez că-l pot duce până la capăt cu resursele interioare pe care le dețin într-un anumit moment, dar pentru că văd că e cel puțin o persoană care crede că pot s-o fac, găsesc o cale să duc la bun sfârșit sarcina.

Aproape că zâmbesc în timp ce scriu aceasta. Așadar, dacă te plictisește „entuziasmul” meu, ferește-te de ziua în care nu-l voi mai afișa în fața ta, atunci când nu-ți voi mai face confesiuni, nu te voi mai invita în diverse locuri, nu mă voi prezenta inopinat la tine acasă, nu-ți voi mai adresa întrebări existențiale, nu te voi mai întreba cum ai rezolvat o anumită situație, nu-ți voi mai ura „la mulți ani” cu cel puțin o zi înainte, doar ca să știi că n-am uitat, nu-ți voi mai face recomandări de cărți, filme, muzică.

Atunci să-ți dai seama că în liniștea aceea dureroasă regândesc legătura noastră. Mă gândesc dacă nu cumva te-am pus pe un piedestal, deși m-ai rănit de prea multe ori.

Ah și nu-ți face griji, probabil te-am iertat deja pentru tot și o să-ți răspund în continuare la salut și sms-uri, pentru că sunt prea diplomată să n-o fac, dar răspunsul va fi sec, fără culoare, fără entuziasm. Probabil o să-ți dai seama că m-am schimbat și nu vei înțelege de ce. Și o să te rog să-ți dai seama pe cont propriu.

Când mă supăr pe tine îți spun şi chiar o să urlu la tine. Și știu că mai târziu o să-mi fac procese de conștiință, chiar dacă tu ai greșit și probabil o să te sun să te întreb cum te simți. Și e posibil să crezi că totul e neschimbat doar pentru că mă auzi din nou râzând.

\Dar legătura noastră nu va mai fi la fel niciodată; nu din momentul în care mi-am luat răgaz s-o regândesc, să-mi dau seama dacă merită…Șhh, nu spune nimic. Reflectez și nu-mi aud gândurile. E decizia mea până la urmă. Stai. Deliberez…

Dare to disrupt! Disrupt – conceptul care poate „rupe” realitatea de ficțiune și povestea văzută prin ochii unui model

A fost ziua în care am fost selectată să particip la un casting privind o schimbare de tunsoare și culoare a părului. Am ajuns la destinația comunicată prin telefon și am așteptat să înceapă procesul de selecție. După o perioadă și-a făcut apariția Agnes Westerman care ne-a introdus o mică parte din conceptul „disrupt” și noua colecție Goldwell și anume Color Zoom Collection.

Mi-am dat seama imediat că alegerea modelelor se va realiza conform unei viziuni pe care artista în hairstyling deja o avea în minte. Fără să îmi dau seama foarte bine ce se întâmplă am fost „ruptă” de realitatea sau ficțiunea mea și adusă în povestea „disrupt”.

A doua zi am trecut printr-o serie de transformări legate de tunsoare, culoare și aranjatul părului într-o manieră care corespundea exigențelor colecției. Nu am fost singura care a trecut prin acest proces de traspunere a realității personale într-una colectivă.

O echipă imensă formată din stiliști, modele, fotografi, monteuri, scenariști, cameramani, make-un artiști etc. s-a ocupat ca fiecare aspect să fie din atmosfera care trebuia adusă în centrul atenției.

Cu o putere de muncă imensă, creativitate și entuziasm Agnes Westerman a coordonat uluitor de bine toată echipa. A încurajat munca stiliștilor, a oferit sfaturi tuturor celor care le solicitau și a lucrat cot la cot cu ceilalți profesioniști. Pentru mine a reprezentat un model uman de urmat deoarece a tratat în mod egal și respectos fiecare persoană care a făcut parte din acest concept.

Cu acest prilej doresc să mulțumesc întregii echipe pentru oportunitatea de a vă cunoaște! Fiecare dintre voi este special pentru că ați făcut ca lucrurile să se întâmple.

Este 14 martie și ne aflăm în locul în care urmează să aibă loc evenimentul care celebrează 20 de ani de activitate a companiei de produse cosmetice Top Line și totodată lansarea noii colecții Goldwell. De la ora 9:00 toți oamenii implicați lucrează la unison pentru a reuși să înceapă evenimentul la ora 15:00. Acești oameni sunt ca niște celule care merg toți în aceeași direcție pentru a face întregul corp să funcționeze optim.

De data aceasta corpul este însuși evenimentul care trebuie să iasă ca la carte. Totul este intens și se lucrează contra timp; unele modele sunt machiate, altele aranjate la păr, toate necesită să fie îmbrăcate în timp util. În sală se fac probe de sunet, lumini, se lucrează la decor, se fac modificări în timp real.

Locul ales pentru eveniment ajută enorm. Eleganta sală de evenimente Le Chateau Ballroom asigură funcția estetică pentru un astfel de spectacol, dar și condițiile pentru ca sunetul și imaginea să fie la înălțime.

Este ora 15 și suntem pregătiți să „rupem” gura târgului cu Goldwell Color Zoom Collection:

Așadar, sunteți pregătiți să intrați într-o lume unde totul este desprins de realitate? Culoarea, tunsoarea, textura, forma, lumina și întunericul sunt parcă rupte dintr-o altă dimensiune și transportate aici și acum pentru a fi parte din conceptul „disrupt”.

Disrupt este despre creativitate, curaj, inovație, culoare și expresivitate. Desparte vechiul de nou, culoarea de nonculoare, realitatea de fantezie, curajul de teamă etc.

Iată un mic fragment din ceea ce s-a întâmplat în ziua evenimentului care va încuraja pe toată lumea să îndrăznească să-și exprime creativitatea prin uimitoarele culori și tunsori propuse de Goldwell în primăvara anului 2016:

O vara vintage

Culorile vii domină de ceva vreme moda. Şi această vară nu face excepţie. Pantofii, hainele, accesoriile, toate trebuie să fie colorate. Genţile de asemenea trebuie să aibă o formă unică şi trăsnită şi culori vesele. Şi cu cât ţinutele arată mai vintage, cu atât mai bine.

Dacă iniţial „”vintage”” însemna vechi, haine second hand, acum designerii se bat în modele care să aducă cu hainele vremurilor trecute. Tot mai multe magazine se reprofilează şi includ termenul de vintage în descriere, fără a comercializa haine sau accesorii la mâna a doua, ci creaţii exclusive, originale, la preţuri nu întotdeauna la îndemână.

Vă prezentăm azi o geantă ce vă va face ieşirile mai vesele, numită de creator „”Fluo Passamentry Orchid Bag””.

Marc Jacobs surprinde din nou şi creează această minunăţie ce vă va face remarcată în orice context. O combinaţie între nou şi vechi, clasic şi modern. Forma şi culoarea maro de bază sunt clasice, ceea ce face diferenţa este pielea lucioasă, aplicaţiile geometrice şi combinaţia perfectă de turquoise, galben, portocaliu şi mov. Breteaua detaşabilă din sfoară lila îi dă acel ceva ce face ca întreaga creaţie să fie în armonie perfectă.

Vă veţi simţi strălucitoare, jucăuşe, vesele, şic, independente şi nonconformiste.

Preţul este destul de piperat, însă o femeie ce se respectă plăteşte oricât pentru a fi unică.